Se conturează componența finală a Parlamentului European
Componența finală a viitorului hemiciclu începe să prindă formă. Grupurile politice din Parlamentul European și-au dat termen până joi, 4 iulie, să se formeze, înainte de a începe negocierile privind repartizarea posturilor în comisiile parlamentare în funcție de mărimea acestora. Conform ultimelor proiecții ale Parlamentului European, grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) a crescut la 84 de locuri, iar partidul polonez PiS a decis în cele din urmă să rămână în grup, prin urmare, confirmând, pentru moment, locul al treilea în spatele grupului Partidului Popular European (PPE) (188 de locuri) și al grupului Socialiștilor și Democraților (S&D) (136 de locuri). Cu toate acestea, un nou grup de extremă dreapta numit „Patriots for Europe”, anunțat recent de premierul maghiar Viktor Orbán, austriacul Herbert Kickl și fostul prim-ministru ceh Andrej Babiš, ar încerca să se formeze și ar putea avea până la 95 de eurodeputați. Acest nou grup ar urma să înlocuiască grupul Identitate și Democrație (ID) și să atragă gruparea franceză Rassemblement National și pe cea germană AfD, care ar renunța astfel la proiectul lor de a crea grupul „The Sovereignists” (Suveraniștii). Decizia oficială urmează să fie luată luni, 8 iulie, când grupul Patriots for Europe ar trebui să organizeze întâlnirea sa constitutivă.
DG TAXUD 2024, Raport anual privind impozitarea
Direcția Generală pentru Impozitare și Uniune Vamală (DG TAXUD) a Comisiei Europene a publicat miercuri, 3 iulie, Raportul anual pe 2024 privind impozitarea, care prezintă informațiile și analiza situației actuale a sistemelor de impozitare și fiscale din statele membre. Raportul analizează atât reformele recente din sistemele fiscale, cât și modificările principalilor indicatori utilizați de Comisie pentru evaluarea politicilor fiscale în statele membre ale UE și la nivelul UE. Analiza conține un studiu al diferitelor baze de impozitare și tipuri de impozite, precum și al rolului acestora în combinația de impozite, cu accent pe diferențele dintre țări și în timp. Ediția din acest an include un accent pus pe rolul impozitării pentru a sprijini o economie competitivă a UE. Raportul constată că modificările aduse combinației de impozite și poverii fiscale au fost mici, cu unele evoluții eterogene în statele membre ale UE. Povara fiscală generală a crescut de la 39,8% la 40,2% din PIB în ultimii zece ani. În plus, raportul menționează că pierderile de venituri cauzate de evitarea obligațiilor fiscale și de evaziune continuă să fie o problemă pentru toate tipurile de impozite. În special, se estimează că pierderile de venituri cauzate de transferul profiturilor întreprinderilor sunt în valoare de până la 20% din totalul veniturilor CIT colectate în 2022 în UE, ceea ce s-ar ridica la aproximativ 100 miliarde EUR în termeni nominali. Raportul concluzionează că reducerea incertitudinii fiscale prin norme fiscale simple și previzibile, împreună cu utilizarea eficientă a veniturilor pentru creșterea cheltuielilor publice, ar contribui la un mediu favorabil creșterii economice. În paralel, asigurarea unei conformități sporite din partea tuturor contribuabililor din UE, inclusiv prin combaterea planificării fiscale agresive, ar contribui la promovarea unei economii prospere prin valorificarea întregului potențial de venituri al bazelor și ratelor de impozitare actuale. Raportul a fost prezentat și dezbătut în cadrul unui eveniment organizat de Comisia Europeană joi, 4 iulie. Acesta va alimenta reflecția privind viitoarea combinație de impozite, inclusiv în vederea viitorului Simpozion anual al UE, programat pentru 6 noiembrie 2024.
OCDE are așteptări optimiste cu privire la Pilonul 1 după termenul-limită ratat din iunie
OCDE își menține optimismul cu privire la încheierea reformei fiscale din Pilonul 1 după ce termenul-limită de finalizare a negocierilor a fost ratat la 30 iunie. Într-o declarație dată luni, 1 iulie, directorului Centrului OCDE pentru politici fiscale și Administrație, Manal Corwin, ar fi declarat despre cadrul general incluziv OCDE că face progrese semnificative în ceea ce privește scăderea decalajelor dintre membri cu privire la diverse aspecte, în special cu privire la convenția multilaterală în sine, precum și cu privire la arhitectura sumei B. Un prim proiect al Convenției multilaterale (MLC) care prevede realocarea drepturilor de impozitare în jurisdicțiile de piață asupra unora dintre profiturile celor mai mari întreprinderi multinaționale, indiferent de prezența lor fizică (așa-numita sumă A din Pilonul 1) a fost publicată în octombrie 2023. Cu toate acestea, au rămas mai multe obiecții cu privire la aspectele tehnice. La 30 mai, copreședinții Cadrului general incluziv OCDE/G20 privind BEPS, Marlene Nembhard-Parker (Jamaica) și Tim Power (Regatul Unit), au asigurat într-o declarație despre Cadrul general incluziv că „se apropie de finalizarea” negocierilor privind un pachet final referitor la primul pilon, menținându-și obiectivul de a ajunge la un acord final în timp util pentru a deschide MLC spre semnare până la sfârșitul lunii iunie.
Curtea de Conturi Europeană evaluează performanța recunoașterii calificărilor profesionale în UE
Curtea de Conturi Europeană (CCE) a publicat luni, 1 iulie, un raport special privind modul în care Directiva privind recunoașterea calificărilor profesionale este efectiv pusă în aplicare în UE. Auditul a acoperit perioada 2013-2023 și s-a axat pe patru profesii: asistentă medicală responsabilă cu îngrijirea generală, profesor de școală generală, tâmplar/montator și inginer civil, cu vizite în patru state membre (Austria, Belgia, Republica Cehă și Luxemburg). Principala constatare a CCE este că numărul profesiilor reglementate din UE rămâne ridicat, în timp ce sistemele UE de recunoaștere a calificărilor profesionale sunt rar utilizate (numai în aproximativ 6% dintre cazurile de mobilitate din UE). Curtea a constatat, de asemenea, unele deficiențe în aplicarea directivei de către statele membre, cum ar fi lipsa procedurilor electronice, taxele de utilizare a procedurii de recunoaștere fiind stabilite arbitrar și diferind considerabil între statele membre, autoritățile care solicită mai multe documente decât cele prevăzute în directivă și în codul de conduită, impunerea unor controale prealabile excesive și măsuri compensatorii și proceduri mai lungi decât cele prevăzute. Curtea recomandă în special clarificarea, prin propunerea de modificări ale legislației sau prin emiterea de recomandări ale Comisiei, a importanței Comisiei și/sau a unui organism independent de a revizui testele de proporționalitate efectuate de statele membre. În răspunsul său la raport, Comisia Europeană reamintește că a inclus inițial acest lucru în propunerea sa de directivă privind testul de proporționalitate, dar că actul juridic final, astfel cum a fost adoptat de cei care l-au legiferat, nu include această dispoziție. Comisia va continua să colaboreze cu statele membre pentru a evidenția beneficiile implicării unui organism independent în testele de proporționalitate, pentru a oferi orientări concrete statelor membre și pentru a facilita schimbul de bune practici.
Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile și evoluțiile fiscale europene colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerată drept declarație scrisă în numele ETAF.