Miniștrii de finanțe ai UE se întâlnesc la Luxemburg la 20 iunie
Miniștrii de finanțe ai UE se vor întruni vineri, 20 iunie, la Luxemburg, pentru ultima dată sub președinția poloneză a Consiliului UE. Potrivit ordinii de zi, Consiliul ECOFIN va face schimb de opinii cu privire la pachetul de primăvară al semestrului european 2025 și va organiza o dezbatere de politici publice privind modalitățile de reducere a prețurilor la energie în UE. În cele din urmă, Președinția va prezenta progresele înregistrate în ceea ce privește pachetul de reforme al Uniunii vamale, iar miniștrii vor fi invitați să aprobe raportul tradițional adresat Consiliului European privind aspectele fiscale, precum și concluziile privind progresele înregistrate de Grupul pentru codul de conduită în timpul președinției poloneze. Consiliul ECOFIN va lua act, de asemenea, fără discuții, de un raport privind progresele al Președinției poloneze referitor la revizuirea Directivei privind impozitarea energiei.
Comisia Europeană se consultă cu privire la tratamentul fiscal al conturilor de economii și de investiții
Comisia Europeană a deschis marți, 10 iunie, o consultare publică privind viitoarea sa recomandare referitoare la conturile de economii și de investiții, inclusiv privind tratamentul fiscal al acestora, care urmează să fie publicată în T3 2025. Această inițiativă a fost anunțată în cadrul Strategiei uniunii pentru economii și investiții, publicată la 19 martie 2025, și are ca scop facilitarea participării investitorilor de retail pe piețele de capital din întreaga UE, pe baza celor mai bune practici existente. Potrivit Comisiei, cele mai de succes exemple sunt conturile de economii și de investiții ușor de utilizat, proiectate cu o interfață digitală, care oferă acces la o gamă largă de produse de investiții, oferă tratament fiscal preferențial și/sau simplifică respectarea obligațiilor fiscale și permit schimbarea furnizorului pentru costuri zero sau reduse. Părțile interesate sunt invitate, în special, să transmită opinii privind simplificarea fiscală și avantajele fiscale care ar putea fi acordate acestor conturi. Consultarea publică este deschisă până la 8 iulie 2025.
Comisia Europeană își actualizează lista neagră privind combaterea spălării banilor
Marți, 10 iunie, Comisia Europeană și-a actualizat lista jurisdicțiilor cu risc ridicat care prezintă deficiențe strategice în cadrul regimurilor naționale de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (AML/CFT). Algeria, Angola, Coasta de Fildeș, Kenya, Laos, Liban, Monaco, Namibia, Nepal și Venezuela au fost adăugate pe listă, în timp ce Barbados, Gibraltar, Jamaica, Panama, Filipine, Senegal, Uganda și Emiratele Arabe Unite au fost eliminate. Entitățile UE care intră sub incidența cadrului privind combaterea spălării banilor trebuie să dea dovadă de o vigilență sporită în tranzacțiile care implică aceste țări. Lista actualizată ia în considerare activitatea Grupului de Acțiune Financiară (GAFI) și, în special, lista sa de „jurisdicții supuse unei monitorizări sporite”, a declarat Comisia. În aprilie 2024, Parlamentul European a respins o propunere de actualizare, exprimându-și îngrijorarea cu privire la eliminarea Emiratelor Arabe Unite de pe listă. „Comisia a analizat cu atenție preocupările exprimate cu privire la propunerea sa anterioară și a efectuat o evaluare tehnică aprofundată, pe baza unor criterii specifice și a unei metodologii bine definite, care include informațiile colectate prin GAFI, dialogurile bilaterale și vizitele la fața locului în jurisdicțiile în cauză”, a declarat Comisia. Actualizarea listei ia forma juridică a unei reglementări delegate, care va intra în vigoare după examinarea și lipsa de obiecții a Parlamentului European și a Consiliului în termen de o lună, termen care poate fi prelungit cu încă o lună.
Forma și domeniul de aplicare al celui de-al 28-lea regim propus nu au fost încă stabilite, spune Comisia Europeană
Într-un răspuns scris la o întrebare adresată marți, 10 iunie, de eurodeputatul Oihane Agirregoitia Martínez (Renew Europe, Spania), comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, a clarificat faptul că cel de-al 28-lea regim, anunțat în Busola competitivității, va include un cadru juridic corporativ al UE, bazat pe soluții digitale în mod implicit, și va ajuta companiile să depășească obstacolele în crearea, extinderea și operarea companiilor pe piața unică. „Acest al 28-lea regim ar oferi companiilor posibilitatea de a-și desfășura activitățile pe piața unică printr-un statut juridic la nivelul UE. Trebuie să se stabilească dacă propunerea va fi adoptată ca formă juridică europeană sau dacă o nouă formă juridică națională armonizată pentru companii ar fi mai adecvată”, a spus el. Însă, în ambele cazuri, aceste norme s-ar aplica în toate statele membre, iar fondatorii societăților comerciale ar avea posibilitatea de a alege să adopte o formă juridică în temeiul celui de al 28-lea regim sau să adopte o formă juridică națională existentă, a mai afirmat el. În timp ce Comisia a declarat anterior în mai multe rânduri că propunerea celui de-al 28-lea regim va include aspecte ale dreptului societăților comerciale, insolvenței, muncii și fiscal, comisarul McGrath a declarat că „rămâne de stabilit dacă și ce elemente de drept fiscal ar putea fi incluse”. Consultarea publică privind cel de-al 28-lea regim va fi lansată înainte de vara anului 2025, iar propunerea urmează să fie adoptată în primul trimestru al anului 2026.
Studiul FISC privind impozitarea sectorului financiar al UE
Un studiu comandat de Subcomisia FISC a Parlamentului European, publicat miercuri, 11 iunie, cartografiază peisajul divers al impozitării sectorului financiar în statele membre ale UE, subliniind inconsecvențele care împiedică progresul către o uniune a piețelor de capital (UPC) mai unificată. Raportul se concentrează asupra impozitelor, cum ar fi impozitele pe tranzacțiile financiare (ITF), taxele bancare, scutirile de TVA, impozitul pe profit (CIT), impozitele pe venituri excepționale și impozitele pe bonusuri, arătând modul în care structurile, cotele și scopurile lor variabile contribuie la fragmentarea pieței, la creșterea costurilor de conformitate și la reducerea activității transfrontaliere. Potrivit autorilor, în timp ce unele impozite, cum ar fi ITF, generează venituri stabile, cu distorsiuni limitate, altele, cum ar fi taxele bancare sau impozitele pe venituri excepționale, variază foarte mult și pot fi transmise consumatorilor, adăugând o complexitate suplimentară. Diferențele dintre impozitele pe profit plătite de companii, impozitele pe profituri excepționale și transferul profiturilor exacerbează și mai mult evitarea obligațiilor fiscale și a neconcordanțele la nivel transfrontalier, în opinia lor. Studiul concluzionează că, deși impozitele financiare au un potențial limitat de a remedia imperfecțiunile pieței, ele pot servi drept instrumente pentru venituri dacă sunt coordonate. Autorii recomandă reforme la nivelul UE pentru armonizare, transparență sporită, clauze de caducitate pentru impozite temporare și coordonare specifică pentru a sprijini uniunea piețelor de capital.
Studiu FISC privind barierele fiscale în calea mobilității transfrontaliere a lucrătorilor
Un studiu comandat de Subcomisia FISC a Parlamentului European, publicat joi, 12 iunie, concluzionează că fragmentarea fiscală în întreaga UE împiedică semnificativ mobilitatea transfrontalieră a lucrătorilor, distorsionând piața internă și generând costuri de conformitate diferite, în funcție de dimensiunea firmei, industrie și țară. Raportul interdisciplinar arată că disparitățile juridice, comerciale și economice în ceea ce privește tratamentul fiscal descurajează atât relocarea lucrătorilor, cât și angajarea transfrontalieră, afectând în special lucrătorii vamali, întreprinderile mici și sectoarele de activitate cum ar fi construcțiile. Raportul evidențiază modul în care diferențele fiscale influențează alegerea țărilor gazdă de către lucrători, exemple precum Belgia fiind favorabile pentru persoanele cu venituri mici și Bulgaria pentru cele cu venituri mari. Studiul solicită definirea coordonată a rezidenței fiscale, armonizarea impozitelor la ieșire, simplificarea strictă a dispozițiilor de conformitate și soluții bilaterale, cum ar fi modelul podului Öresund dintre Suedia și Danemarca, pentru a elimina barierele fiscale. Se recomandă astfel drepturi exclusive de impozitare pentru statul de reședință în majoritatea situațiilor transfrontaliere, în special pentru lucrătorii vamali și mobili, alături de abordări adaptate pentru lucrătorii la distanță și nomazii digitali pentru a sprijini o piață a muncii mai integrată în UE.
Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile și evoluțiile fiscale europene colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerată drept declarație scrisă în numele ETAF.
